vineri, 23 octombrie 2009
Acum vorbesc EU
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare.
joi, 22 octombrie 2009
Seara grea a Stelei
Din cauza conflictului dintre patron şi suporteri, emoţiile fotbalistice vor fi dublate azi de cele organizatorice
“Angajăm lunetist!” e o glumă doar pentru angajator, nu pentru fişa postului celui angajat. Vizat de mesajul suporterilor, Becali s-a enervat just. Îndemnurile la violenţă, fie ele şi scrise din bravură, sînt inutile; cauzele bune se molipsesc de la mijloacele rele. Fanii au greşit!
Dreptatea nu l-a însoţit însă prea mult pe Becali. Pentru că oamenii lui s-au apucat să elimine ameninţările din tribună fără să gîndească prea mult înainte. Şi, pentru că, dincolo de lista Jandarmeriei, care e singura clară şi legală, le e imposibil să discearnă cine a greşit, şefii clubului au apelat la pedepsirea tuturor abonaţilor de la peluze. Peste o mie de oameni s-au trezit deposedaţi de dreptul de a intra pe stadion, drept pe care îl achiziţionaseră contra-cost.
Conducerea a inversat normele juridice esenţiale. Argăseală a recunoscut-o, printr-o frază de dictator în miniatură: “Dacă vor să-şi recapete abonamentul, să-şi probeze nevinovăţia!”. Din clienţi fideli, abonaţii au devenit culpabilii de seviciu. Sînt răi toţi şi sînt răi din principiu.
Decît să scape cîteva zeci de vinovaţi, conducătorii stelişti au lovit în libertatea a sute de nevinovaţi.
Ca reacţie, suporterii plănuiesc pentru azi să intre totuşi pe stadion şi să însceneze manifestări rasiste. Vor să arunce coji de banane şi să imite ciorile, gesturi adresate jucătorilor de culoare ai lui Fener. Obiectivul: Steaua să fie suspendată din Europa.
Dacă vor face asta, vor proceda exact cum a procedat Becali cu ei. Întrucît nu pot să-l determine în nici un fel să-i respecte şi nici nu pot ajunge la el, ei vor lovi nevinovaţii: echipa şi pe ceilalţi fani ai Stelei.
Argumentele dispar în spirala ostilităţii. S-a ajuns prea departe şi ar trebui ca oamenii care lucrează pentru club să se gîndească la faptul că, spre deosebire de masa de oameni, o organizaţie are obligaţii, exigenţe şi responsabilităţi sporite. Fără un pas ferm, dar şi înţelept dinspre club, Steaua poate traversa eventual seara de azi, dar pericolul rămîne.
“Angajăm lunetist!” e o glumă doar pentru angajator, nu pentru fişa postului celui angajat. Vizat de mesajul suporterilor, Becali s-a enervat just. Îndemnurile la violenţă, fie ele şi scrise din bravură, sînt inutile; cauzele bune se molipsesc de la mijloacele rele. Fanii au greşit!
Dreptatea nu l-a însoţit însă prea mult pe Becali. Pentru că oamenii lui s-au apucat să elimine ameninţările din tribună fără să gîndească prea mult înainte. Şi, pentru că, dincolo de lista Jandarmeriei, care e singura clară şi legală, le e imposibil să discearnă cine a greşit, şefii clubului au apelat la pedepsirea tuturor abonaţilor de la peluze. Peste o mie de oameni s-au trezit deposedaţi de dreptul de a intra pe stadion, drept pe care îl achiziţionaseră contra-cost.
Conducerea a inversat normele juridice esenţiale. Argăseală a recunoscut-o, printr-o frază de dictator în miniatură: “Dacă vor să-şi recapete abonamentul, să-şi probeze nevinovăţia!”. Din clienţi fideli, abonaţii au devenit culpabilii de seviciu. Sînt răi toţi şi sînt răi din principiu.
Decît să scape cîteva zeci de vinovaţi, conducătorii stelişti au lovit în libertatea a sute de nevinovaţi.
Ca reacţie, suporterii plănuiesc pentru azi să intre totuşi pe stadion şi să însceneze manifestări rasiste. Vor să arunce coji de banane şi să imite ciorile, gesturi adresate jucătorilor de culoare ai lui Fener. Obiectivul: Steaua să fie suspendată din Europa.
Dacă vor face asta, vor proceda exact cum a procedat Becali cu ei. Întrucît nu pot să-l determine în nici un fel să-i respecte şi nici nu pot ajunge la el, ei vor lovi nevinovaţii: echipa şi pe ceilalţi fani ai Stelei.
Argumentele dispar în spirala ostilităţii. S-a ajuns prea departe şi ar trebui ca oamenii care lucrează pentru club să se gîndească la faptul că, spre deosebire de masa de oameni, o organizaţie are obligaţii, exigenţe şi responsabilităţi sporite. Fără un pas ferm, dar şi înţelept dinspre club, Steaua poate traversa eventual seara de azi, dar pericolul rămîne.
miercuri, 21 octombrie 2009
SFECLA ROSIE
SFECLA ROSIE
> Imprieteniti- va cu ea! Este o garantie de sanatate pe
> termen lung
> Putina istorie
> Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut
> glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii,
> cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut
> al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor
> sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si
> marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum
> lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu
> marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe
> drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia,
> sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii,
> deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita
> din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era
> mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de
> lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea,
> imperatorul
> Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa
> plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in
> secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea
> cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X,
> calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea
> Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in
> vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de
> regula impreuna cu varza si fructe de padure.
> Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau
> mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si
> cat se poate de naturale.
> Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate
> de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post
> ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de
> colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu,
> miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din
> plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de
> miercuri, de la
> rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic.
> Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina,
> sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva
> sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi!
> Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana
> activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom
> descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale
> longevitatii, daca vom acorda respect si atentie
> nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
>
> Fisa
> biografica
> Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
> Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si
> microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu
> se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
> termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti
> culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de
> sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de
> usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este
> favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.
> In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul.
> Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce
> a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a
> fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului.
> Alt element important este zincul, prezent in cantitati
> foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie,
> functioneaza bine organele de reproducere,
> se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea
> parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca
> infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de
> mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza),
> scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza
> si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si
> iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de
> prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de
> inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul
> iodului si in blocarea cancerului si incetinirea
> imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism
> toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal,
> fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si
> constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele
> sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.
>
> TRATAMENTE INTERNE
>
> * Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea
> alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri
> de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la
> reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30
> de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla,
> iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se
> consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
> * Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe
> preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. .. Pentru
> gargara, se foloseste apa calduta in
> care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta
> metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple
> un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se
> lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul
> si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la
> fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze,
> intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla
> cruda.
> * Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea
> nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul
> zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3
> ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si
> ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc
> de lamaie sau smantana.
> Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere
> * Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de
> sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu
> de
> casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici
> curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un
> borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa
> calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul
> clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn
> sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g
> dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de
> unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si
> la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului
> respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia
> lor.
> * Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi,
> hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara).
> Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot
> se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se
> infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de
> zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un
> loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va
> avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la
> bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin
> sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si
> tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla,
> in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru
> afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb,
> paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului,
> din
> sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor
> si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt
> multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc
> fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare
> senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o
> biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare
> senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10
> bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.
> * Curatarea organismului de metale grele si radioactive,
> dizolvarea placilor aterosclerotice din
> vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale
> de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se
> toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in
> cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o
> lingura, intre mese.
> * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla
> si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna
> apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe
> foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se
> adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa
> mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu
> 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la
> racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp
> de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor
> organismului slabit dupa o boala grea.
> * Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa
> rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga
> 6-8 crengute de
> urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba
> zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se
> bea cate un
> pahar, de trei ori pe zi.
> * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se
> amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul
> se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit
> cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se
> beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
> * Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai
> rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare:
> sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de
> coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in
> borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla
> este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere,
> cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru,
> 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana
> la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5
> minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna
> in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece.
> * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g
> suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de
> ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru
> macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau
> cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele
> principale.
> * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe
> retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul
> principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de
> sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei
> ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc
> de
> paducel.
> * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se
> storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o
> lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine.
> Se tin ingredientele intr-un
> borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru
> fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la
> frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml.
> Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si
> vajaiturile.
> * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de
> marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de
> trei litri. Se toarna deasupra apa rece
> de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete.
> Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8
> zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
> continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se
> strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul
> se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie
> de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de
> nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea
> tensiunii arteriale.
> * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar
> diferite
> dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd
> cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici
> (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
> * Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din
> colecist,
> concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de
> sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2
> litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau
> cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de
> masa.
>
> TRATAMENTE EXTERNE
>
> * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru
> cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca
> sa nu-i usture tare.
> * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp
> de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe
> arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in
> palme..
> *
> Limfostaza (elefantiazis) . Edemul limfatic al picioarelor
> necesita un complex intreg de tratamente, printre care si
> comprese cu celuloza din sfecla
> ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si
> infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se
> infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se
> imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de
> minute inainte de masa.
> * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon,
> se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In
> acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi,
> cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
> * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul
> obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de
> minute. Imbunatatirea
> se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat
> cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor) .
>
> Test de sanatate cu suc de sfecla
> Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei
> Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri
> de potasiu) care au
> efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra
> nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in
> celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De
> regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa
> ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu
> se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore
> unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap,
> stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne
> putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu.
> Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de
> sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc
> schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente
> afectiuni
> serioase de sanatate, culoarea nu se schimba.. Daca sunt
> probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de
> sfecla.
>
> Vin tonic din sfecla
>
> In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu
> actiune tonica generala, care se numeste "7
> pahare". Se
> amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla,
> morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si
> vin rosu dulce (cabernet).. Amestecul se pastreaza in vase
> de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe
> zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta
> de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
> Preparatul se recomanda pentru revitalizarea
> organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie
> si in timpul tratamentelor de lunga durata.
>
> SFECLA si CANCERUL
> Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de
> cancer se practica in medicina populara de mii de ani.
> Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu
> cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un
> kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care
> trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu
> este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare
> termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui
> terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade
> Celsius, timp de 2 ore.
> Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza
> VSH-ul bolnavilor,
> restabileste apetitul, scade efectele negative ale
> tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare
> unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana
> sau lapte prins.
> In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie
> bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda,
> data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu
> este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste
> cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare,
> bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea
> generala de sanatate.
> Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de
> 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru
> micsorarea locului
> afectat.
> Imprieteniti- va cu ea! Este o garantie de sanatate pe
> termen lung
> Putina istorie
> Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut
> glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii,
> cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut
> al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor
> sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si
> marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum
> lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu
> marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe
> drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia,
> sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii,
> deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita
> din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era
> mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de
> lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea,
> imperatorul
> Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa
> plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in
> secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea
> cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X,
> calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea
> Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in
> vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de
> regula impreuna cu varza si fructe de padure.
> Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau
> mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si
> cat se poate de naturale.
> Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate
> de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post
> ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de
> colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu,
> miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din
> plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de
> miercuri, de la
> rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic.
> Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina,
> sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva
> sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi!
> Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana
> activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom
> descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale
> longevitatii, daca vom acorda respect si atentie
> nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
>
> Fisa
> biografica
> Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
> Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si
> microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu
> se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
> termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti
> culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de
> sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de
> usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este
> favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.
> In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul.
> Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce
> a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a
> fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului.
> Alt element important este zincul, prezent in cantitati
> foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie,
> functioneaza bine organele de reproducere,
> se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea
> parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca
> infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de
> mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza),
> scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza
> si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si
> iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de
> prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de
> inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul
> iodului si in blocarea cancerului si incetinirea
> imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism
> toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal,
> fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si
> constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele
> sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.
>
> TRATAMENTE INTERNE
>
> * Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea
> alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri
> de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la
> reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30
> de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla,
> iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se
> consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
> * Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe
> preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. .. Pentru
> gargara, se foloseste apa calduta in
> care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta
> metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple
> un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se
> lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul
> si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la
> fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze,
> intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla
> cruda.
> * Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea
> nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul
> zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3
> ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si
> ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc
> de lamaie sau smantana.
> Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere
> * Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de
> sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu
> de
> casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici
> curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un
> borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa
> calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul
> clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn
> sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g
> dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de
> unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si
> la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului
> respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia
> lor.
> * Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi,
> hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara).
> Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot
> se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se
> infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de
> zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un
> loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va
> avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la
> bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin
> sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si
> tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla,
> in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru
> afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb,
> paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului,
> din
> sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor
> si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt
> multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc
> fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare
> senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o
> biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare
> senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10
> bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.
> * Curatarea organismului de metale grele si radioactive,
> dizolvarea placilor aterosclerotice din
> vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale
> de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se
> toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in
> cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o
> lingura, intre mese.
> * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla
> si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna
> apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe
> foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se
> adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa
> mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu
> 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la
> racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp
> de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor
> organismului slabit dupa o boala grea.
> * Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa
> rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga
> 6-8 crengute de
> urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba
> zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se
> bea cate un
> pahar, de trei ori pe zi.
> * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se
> amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul
> se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit
> cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se
> beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
> * Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai
> rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare:
> sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de
> coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in
> borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla
> este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere,
> cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru,
> 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana
> la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5
> minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna
> in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece.
> * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g
> suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de
> ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru
> macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau
> cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele
> principale.
> * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe
> retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul
> principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de
> sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei
> ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc
> de
> paducel.
> * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se
> storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o
> lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine.
> Se tin ingredientele intr-un
> borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru
> fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la
> frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml.
> Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si
> vajaiturile.
> * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de
> marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de
> trei litri. Se toarna deasupra apa rece
> de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete.
> Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8
> zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
> continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se
> strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul
> se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie
> de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de
> nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea
> tensiunii arteriale.
> * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar
> diferite
> dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd
> cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici
> (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
> * Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din
> colecist,
> concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de
> sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2
> litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau
> cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de
> masa.
>
> TRATAMENTE EXTERNE
>
> * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru
> cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca
> sa nu-i usture tare.
> * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp
> de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe
> arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in
> palme..
> *
> Limfostaza (elefantiazis) . Edemul limfatic al picioarelor
> necesita un complex intreg de tratamente, printre care si
> comprese cu celuloza din sfecla
> ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si
> infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se
> infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se
> imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de
> minute inainte de masa.
> * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon,
> se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In
> acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi,
> cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
> * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul
> obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de
> minute. Imbunatatirea
> se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat
> cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor) .
>
> Test de sanatate cu suc de sfecla
> Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei
> Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri
> de potasiu) care au
> efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra
> nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in
> celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De
> regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa
> ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu
> se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore
> unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap,
> stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne
> putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu.
> Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de
> sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc
> schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente
> afectiuni
> serioase de sanatate, culoarea nu se schimba.. Daca sunt
> probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de
> sfecla.
>
> Vin tonic din sfecla
>
> In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu
> actiune tonica generala, care se numeste "7
> pahare". Se
> amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla,
> morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si
> vin rosu dulce (cabernet).. Amestecul se pastreaza in vase
> de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe
> zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta
> de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
> Preparatul se recomanda pentru revitalizarea
> organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie
> si in timpul tratamentelor de lunga durata.
>
> SFECLA si CANCERUL
> Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de
> cancer se practica in medicina populara de mii de ani.
> Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu
> cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un
> kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care
> trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu
> este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare
> termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui
> terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade
> Celsius, timp de 2 ore.
> Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza
> VSH-ul bolnavilor,
> restabileste apetitul, scade efectele negative ale
> tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare
> unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana
> sau lapte prins.
> In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie
> bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda,
> data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu
> este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste
> cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare,
> bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea
> generala de sanatate.
> Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de
> 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru
> micsorarea locului
> afectat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)