SFECLA ROSIE

SFECLA ROSIE
> Imprieteniti- va cu ea! Este o garantie de sanatate pe
> termen lung
> Putina istorie
> Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut
> glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii,
> cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut
> al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor
> sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si
> marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum
> lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu
> marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe
> drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia,
> sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii,
> deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita
> din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era
> mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de
> lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea,
> imperatorul
> Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa
> plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in
> secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea
> cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X,
> calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea
> Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in
> vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de
> regula impreuna cu varza si fructe de padure.
> Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau
> mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si
> cat se poate de naturale.
> Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate
> de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post
> ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de
> colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu,
> miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din
> plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de
> miercuri, de la
> rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic.
> Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina,
> sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva
> sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi!
> Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana
> activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom
> descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale
> longevitatii, daca vom acorda respect si atentie
> nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
>
> Fisa
> biografica

> Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina

> Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si
> microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu
> se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
> termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti
> culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de
> sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de
> usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este
> favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei.
> In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul.
> Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce
> a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a
> fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului.
> Alt element important este zincul, prezent in cantitati
> foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie,
> functioneaza bine organele de reproducere,
> se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea
> parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca
> infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de
> mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza),
> scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza
> si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si
> iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de
> prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de
> inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul
> iodului si in blocarea cancerului si incetinirea
> imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism
> toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal,
> fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si
> constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele
> sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.
>
> TRATAMENTE INTERNE
>
> * Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea
> alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri
> de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la
> reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30
> de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla,
> iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se
> consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
> * Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe
> preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. .. Pentru
> gargara, se foloseste apa calduta in
> care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta
> metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple
> un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se
> lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul
> si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la
> fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze,
> intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla
> cruda.
> * Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea
> nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul
> zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3
> ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si
> ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc
> de lamaie sau smantana.

> Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere

> * Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de
> sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu
> de
> casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici
> curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un
> borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa
> calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul
> clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn
> sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g
> dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de
> unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si
> la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului
> respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia
> lor.
> * Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi,
> hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara).
> Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot
> se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se
> infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de
> zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un
> loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va
> avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la
> bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin
> sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si
> tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla,
> in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru
> afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb,
> paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului,
> din
> sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor
> si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt
> multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc
> fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare
> senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o
> biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare
> senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10
> bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente.
> * Curatarea organismului de metale grele si radioactive,
> dizolvarea placilor aterosclerotice din
> vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale
> de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se
> toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in
> cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o
> lingura, intre mese.
> * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla
> si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna
> apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe
> foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se
> adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa
> mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu
> 2 linguri de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la
> racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp
> de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor
> organismului slabit dupa o boala grea.
> * Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa
> rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga
> 6-8 crengute de
> urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba
> zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se
> bea cate un
> pahar, de trei ori pe zi.
> * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se
> amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul
> se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit
> cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se
> beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
> * Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai
> rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare:
> sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de
> coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in
> borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla
> este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere,
> cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru,
> 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana
> la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5
> minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna
> in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece.
> * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g
> suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de
> ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru
> macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau
> cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele
> principale.
> * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe
> retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul
> principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de
> sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei
> ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc
> de
> paducel.


> * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se
> storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o
> lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine.
> Se tin ingredientele intr-un
> borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru
> fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la
> frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml.
> Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si
> vajaiturile.
> * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de
> marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de
> trei litri. Se toarna deasupra apa rece
> de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete.
> Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8
> zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
> continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se
> strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul
> se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie
> de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de
> nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea
> tensiunii arteriale.
> * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar
> diferite
> dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd
> cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici
> (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
> * Pietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din
> colecist,
> concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de
> sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2
> litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau
> cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de
> masa.
>
> TRATAMENTE EXTERNE
>
> * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru
> cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca
> sa nu-i usture tare.
> * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp
> de 4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe
> arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in
> palme..
> *
> Limfostaza (elefantiazis) . Edemul limfatic al picioarelor
> necesita un complex intreg de tratamente, printre care si
> comprese cu celuloza din sfecla
> ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si
> infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se
> infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se
> imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de
> minute inainte de masa.
> * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon,
> se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In
> acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi,
> cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile.
> * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul
> obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de
> minute. Imbunatatirea
> se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat
> cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor) .
>
> Test de sanatate cu suc de sfecla

> Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei

> Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri
> de potasiu) care au
> efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra
> nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in
> celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De
> regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa
> ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu
> se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore
> unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap,
> stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne
> putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu.
> Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de
> sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc
> schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente
> afectiuni
> serioase de sanatate, culoarea nu se schimba.. Daca sunt
> probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de
> sfecla.
>
> Vin tonic din sfecla
>
> In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu
> actiune tonica generala, care se numeste "7
> pahare". Se
> amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla,
> morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si
> vin rosu dulce (cabernet).. Amestecul se pastreaza in vase
> de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe
> zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta
> de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani.
> Preparatul se recomanda pentru revitalizarea
> organismului dupa interventii chirurgicale, chimioterapie
> si in timpul tratamentelor de lunga durata.
>
> SFECLA si CANCERUL
> Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de
> cancer se practica in medicina populara de mii de ani.
> Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu
> cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un
> kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care
> trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu
> este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare
> termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui
> terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade
> Celsius, timp de 2 ore.

> Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza
> VSH-ul bolnavilor,
> restabileste apetitul, scade efectele negative ale
> tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare
> unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana
> sau lapte prins.
> In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie
> bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda,
> data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu
> este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste
> cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare,
> bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea
> generala de sanatate.
> Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de
> 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru
> micsorarea locului
> afectat.