Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. ( "Eu nu sunt alcoolic!"-in ciuda tuturor evidentelor ) Alcoolismul ca orice boala nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de viata. Alcoolicii Anonimi au aflat acestea pe propria piele, din experienta lor cu alcoolul. Tot pe propria piele au aflat ca, desi e incurabil, alcoolismul poate fi oprit din evolutie. Inca de la infiintare in urma cu 70 de ani Alcoolicii Anonimi, si-au dat seama ca alcoolismul este o boala. In 1939 cand a fost tiparita prima editie a cartii "Big Book" in cuvantul introductiv scrie astfel: "Credem ca relatarea experientei noastre va ajuta la o mai buna intelegere a alcoolicului, deoarece multi oameni nu sesizeaza faptul ca alcoolicul este o persoana foarte bolnava" si: "Principalul scop al cartii de fata este acela de a arata altor alcoolici cum anume ne-am refacut sanatatea." Aceste doua pasaje dovedesc ca Alcoolicii Anonimi stiau din primii ani de existenta ca alcoolismul este o boala. Mai tarziu in 1956 Organizatia Mondiala a Sanatatii a confirmat acest lucru. ( Organizatia Mondiala a Sanatatii-Revizia a 10-a Clasificarea Internationala a Maladiilor Cod 306-Tulburari Mentale si de Comportament Legate de consumul de Alcool ) Alcoolicii Anonimi au constatat din propria experienta ca alcoolismul este o boala incurabila, care insa poate fi tinuta sub control prin abstinenta totala. Primul pahar este periculos, el provoaca acea reactie in lant care duce alcoolicul in situatia de a nu se mai putea opri din baut. De aceea se spune ca pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar o mie sunt prea putine. Deci principala grija a alcoolicului abstinent trebuie sa fie distanta fata de primului pahar. Unii membrii AA spun in gluma ca ne aflam la 80cm de urmatoarea betie. Da, aproximativ atat masoara mana unui om, deci atat ne desparte de primul pahar, doar trebuie sa intindem mana si sa apucam primul pahar.
Iata si parerile unor specialisti:
Material prezentat de Dr. Georgeta Cocian medic principal psihiatru la conferinta AA din Timisoara noiembrie 1992
"Am avut sansa ca timp de 3 luni sa ma aflu in SUA sa studiez alaturi de colegi psihiatri problemele alcoolismului si dependentei de droguri. In SUA se acorda o atentie deosebita acestei patologii. Statisticile arata ca 11% din totalul populatiei ( SUA ) sunt alcoolici. Cea mai mare parte a timpului am petrecut-o intr-un centru privat de tratament, din cele peste 100, existente in SUA si care vin in ajutorul celor care sufera de alcoolism si dependenta de droguri. Din 1971 acest spital a oferit tratament pentru peste 10000 de persoane bolnave si include terapii individuale si de grup, sub supravegherea atenta a medicilor si personalului. Spitalul modern, dispune de 30 de paturi iar membrii personalului calificat sunt in numar de 120. Faptul ca raportul este de 4 la un bolnav este impresionant ; de subliniat este faptul ca aceasta echipa este reprezentata in majoritate de alcoolici recuperati care cu deosebita intelegere impartasesc atat propria lor experienta cat si sfaturi calificate. Se stie astazi ca dependenta chimica indiferent ca este vorba de alcool sau alt drog conduce la pierderea libertatii individului. Poate sa para socant, dar alcool sau drog - este vorba de aceeasi boala. Abordarea problemei alcoolului este adesea dificila prin faptul ca bautura este acceptata de societate spre deosebire de droguri care sunt interzise. Dar care este definitia alcoolismului ? Este extrem de greu de definit aceasta boala deoarece nu prezinta simptome specifice. Sigur este doar faptul ca intotdeauna sunt prezente doua aspecte : alcool si deteriorare. Asociatia Medicala Americana recunoaste ca este vorba de o boala primara, deci nu este vorba de o boala morala sau o boala a personalitatii. Alcoolismul este definit ca o pierdere a controlului asupra alcoolului sau, o alta definitie : obsesie mentala combinata cu alergie fizica. Termenul de alergie are ca sens o reactivitate diferita, adversa fata de alcool si care rezulta dintr-o predispozitie genetica. Determinismul genetic este primul concept de retinut al acestei boli. Al doilea ar fi acela ca aceasta boala este partial o boala chimica. Metabolismul biochimic cerebral este diferit. Spuneam ca 11% din populatia SUA este susceptibila de boala. Daca cei din acest grup minoritar incep sa consume alcool si continua consumul, ei vor deveni probabil alcoolici. Alt concept - al treilea este acela de diferentiere a bautorului social de bautorul problema. De ce bautorul problema respectiv alcoolicul nu poate stapani bautul ? De ce nu se poate opri ? Vom vedea ca vointa individului nu poate fi implicata si iata de ce : in procesul chimic complicat de descompunere a alcoolului, se afla o veriga intermediara - acetaldehida - o substanta extrem de toxica care in cazul bautorului social se descompune pana la CO2 si H2O, produsi ce se elimina din organism. In cazul bautorului problema, al alcoolicului printr-un determinism genetic se intampla cu totul altceva : acetaldehida se combina cu dopamina care se gaseste in creier, si care in prezenta unei enzime monoaminoaxidaza are ca rezultat o substanta opiacee de tip heroina /THIQ/ ce se acumuleaza in creier si este responsabila de comportamentul addictiv. La primul pahar omul se simte relaxat, bine dispus si in control, dar substanta fiind activata de alcool apare un fenomen fizic care poate fi definit ca o intensa si nestapanita dorinta sau nevoie pentru al doilea pahar. Al doilea pahar va creste aceasta dorinta, al treilea si mai mult al patrulea… etc. si alcoolicul nu se va mai putea opri. Deci cheia intelegerii lipsei de control este ca aceasta apare dupa primul pahar. De aici afirmatia ca pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar o suta nu-s destule. Al patrulea concept al bolii : alcoolismul este o boala progresiva. Chiar daca unii pot controla bautul o vreme indelungata se ajunge in timp la o crestere a cantitatii pentru a obtine acelasi efect. Se descriu trei faze pe care le parcurge aceasta boala. In prima faza, bautura produce o usurare a durerii emotionale, morale sau fizice, o reducere a tensiunilor si o scadere a anxietatilor. Durata acestei faze este individuala : luni sau ani. Urmeaza un stadiu intermediar al bolii care coincide cu modificari de personalitate, probleme crescande in familie, la serviciu, conflicte cu legea. Acest stadiu dureaza de asemenea luni sau ani. Al treilea stadiu tardiv coincide cu aparitia deteriorarii fizice cu multiple complicatii somatice si determina moartea prematura. Statisticile americane arata ca aproape 96% din alcoolici mor prin complicatii somatice. Al cincilea concept al bolii este ca alcoolismul este o boala compulsiva : persona continua sa bea in ciuda consecintelor negative. Al saselea concept este acela ca alcoolismul este o boala totala, o boala care afecteaza persoana in totalitatea celor trei dimensiuni : corp, minte, suflet. Efectul distructiv primar al bolii este asupra creierului unde prin anestezia chimica se ajunge la aparitia unor teribile simptome a bolii : negarea si argumentarile care sunt de fapt mecanisme de defensa psihologica : " eu nu sunt alcoolic " , " toata lumea bea " etc. Prin anestezia produsa pe creier, pe langa tulburarile de memorie ce reprezinta un risc important pentru bolnav o alta consecinta este bulversarea intregului sistem moral si valoric. Valorile sunt 0, indepartate si inlocuite cu nonvalori. Astfel rezulta neputinta bolnavului de a se vedea pe sine insusi, neputinta de asi recunoaste boala. A saptea caracteristica a bolii este capacitatea alcoolicului de a deveni dependent de alt drog simultan sau prin substituire. Al optulea concept este ca boala poate fi oprita din evolutie dar nu si vindecata. Astfel, sa te pastrezi abstinent - este o conditie obligatorie daca doresti recuperarea. Speranta de recuperare consta in abilitatea de a recunoaste nevoia de ajutor. Recunoasterea faptului ca singur nu va reusi. Aici, in motivarea pacientului pentru tratament in spital, serviciul de interventie are un rol deosebit. Americanii au un serviciu de interventie nemaipomenit de bine pus la punct. Care este actiunea terapeutica ? Pornind de la principiile enumerate mai sus alcoolismul este privit prin perspectiva medicala, sociala si spirituala. Perspectiva medicala consta in ajutorul medicamentos acordat in spital si care are ca scop scaderea fenomenelor de dependenta fizica. Aceasta este etapa de dezintoxicare cu durata medie de o saptamana si care pregateste bolnavul pentru partea a doua a tratamentului care se bazeaza pe programul spiritual AA. "
Alcoolismul ( Autor: Silviu Petre )
Se numeste alcoolic acea persoana care nu poate controla cantitatile de alcool pe care le consuma, chiar daca stie ca acestea ii fac rau. Acoolul produce boli grave si creeaza importante probleme psihologice si sociale (dificultati in casnicie, pierderea serviciului, accidente). Desi s-au facut numeroase cercetari, nu se cunoaste cu exactitate care sunt cauzele alcolismului, dar se presupune ca ar fi vorba de o predispozitie genetica, psihologica si sociala. In acest moment nu exista un medicament care sa rezolve aceasta problema, dar exista diverse tratamente care il poate aduce pe pacient la o viata normala. Oamenii tind sa puna egal intre alcoolism si consumul excesiv de alcool. Dar, alcoolismul este forma cea mai grava a problemelor provocate de alcool. Acesta evolueaza diferit in functie de persoana. Desi persoanele afectate sunt constiente de problemele pe care le au, le este greu sa se opreasca.
Dependenta fizica se manifesta prin anxietate, transpiratie, tremurat. Dupa scurte perioade de dezintoxicatie pacientii revin la obiceiurile lor. Alcoolismul afecteaza persoane din intreaga lume si din toate paturile sociale. Cercetatorii estimeaza ca exista in lume aproximativ 62 milioane de persoane afectate de alcool. Tot cercetatorii spun ca riscul de a deveni alcoolic este de 3 ori mai mare la barbati decat la femei. Alcoolul este prezent in multe bauturi: bere, vin, lichior, etc. Cand o persoana consuma alcool stomacul si intestinele il absorb rapid. Pentru ca acesta circula prin sange afecteaza intreg organismul. Dozele medii si mari afecteaza sistemul nervos si functionarea creierului.
Sangele purtand alcoolul trece prin ficat si enzimele il transforma in substante nedaunatoare ( apa si bioxid de carbon ) care va fi eliminata in 6-8 ore. Problema e ca rata de acumulare in organism este mai mare decat cea de eliminare, producandu-se astfel intoxicatii ale caror efecte se vor vedea in cateva ore. Cantitatile mici de alcool pot detensiona organismul si elimina oboseala, creste apetitul gastronomic si are efect anestetic in cazul unor dureri. Cantitatile mari insa, afecteaza procesul de gandire, reduce inhibitiile, anxietatea si sentimentul de vinovatie. Se pierde controlul fizic si persoana poate chiar sa moara. In societate alcoolicii sunt vazuti ca persoane iresponsabile, imorale si cu caractere slabe. In urma cu un secol se considera ca alcoolismul era o decizie a persoanei in cauza. Lucrurile s-au mai schimbat cand medicii au descoperit ca este o boala. Alcoolismul se dezvolta dupa un "model" la care specialistii au observat trei etape, fiecare cu un set specific de manifestari.
Prima etapa este aceea in care persoanele beau la evenimente sau reuniuni. O parte dintre aceste persoane ajung la etapa a doua fara sa prezinte semne de imbolnavire. Problemele apar in timp, atunci cand cantitatile de alcool consumate sunt din ce in ce mai mari. Activitatile care genereaza consum de alcool cresc la numar pana ce comportamentul persoanei devine dezagreabil si antisocial. Multe persoane beau ca sa elimine disconfortul si nelinistile. Iar in ziua urmatoare continua sa bea pentru a elimina starea de mahmureala. Daca se continua in acest fel se ajunge la adevarata dependenta. Alcoolul devine o tehnica de confruntare cu problemele, persoana in cauza neglijandu-si obligatiile fata de familie, stricandu-si relatiile de prietenie, productivitatea scade si in scurt timp acesta isi va pierde locul de munca.
Desi au numeroase probleme, alcoolicii continua sa nege situatia. Le spun prietenilor si familiei ca ei se pot lasa oricand de bautura dar au probleme din ce in ce mai mari in a-si controla comportamentul. Este vorba de o combinatie de factori foarte diversi care duc la pierderea controlului. Exista persoane a caror toleranta ridicata la alcool le permite sa consume cantitati mari inainte sa simta efectul intoxicatiei. Riscul de producere a alcoolismului la persoane care au rude de sange cu aceasta problema este de 6 ori mai mare decat la alti indivizi. De asemenea, factorii de mediu sunt foarte importanti pentru ca ei influenteaza atitudinea fata de alcool si dezvoltarea comportamentului copiilor, prin imitarea comportamentului adultilor.
Multi specialisti cred ca influenta psihologica in controlul consumului de alcool este chiar mai mare decat factorii fiziologici. Desi alcoolici considera ca negarea problemelor este o forma de a face fata criticilor socientatii, aceasta atitudine le poate aduce multe complicatii. Consumatorii inraiti de alcool isi pierd pofta de mancare ajungand sa obtina caloriile necesare organismului din alcool, avand astfel un deficit serios de vitamine, minerale si alti nutrienti. Cantitatile mari de alcool afecteaza grav ficatul. Unele persoane vor suferi de hepatita, ciroza sau vor avea pielea si ochii ingalbeniti.
Alcoolul afecteaza de asemenea muschiul cardiac, provocand aritimii si hipertensiuni, cauze frecvente ale infarcturilor. In unele cazuri se poate ajunge la delirium tremens: confuzie, somnolenta, depresie, halucinatii si tremuraturi necontrolate. Femeile care consuma alcool in timpul sarcinii risca sa aiba bebelusi nascuti cu sindromul FAS (fetal alcohol syndrome) cauza principala a afectiunilor genetice. Desi nu exista un medicament pentru problemele alcoolicilor, pentru ca fiecare reactioneaza in felul lui, unii se pot vindeca prin terapie (de grup sau individuala). Dar sunt persoane care nu cauta ajutor de teama de a nu fi etichetate de societate ca alcoolice si din cauza ca nu suporta ideea de a nu mai consuma niciodata alcool.
Pentru a sprijini persoanele care aveau astfel de probleme dar care nu aveau si banii necesari unor consultatii si internari, s-a infiintat in 1935 o organizatie care, in timp, si-a dovedit utilitatea: Alcoolici Anonimi. Aceasta societate a sprijinit recuperarea a nenumarate persoane prin tratamente nonmedicale. Pentru a putea preveni alcoolismul este necesar ca primele semne ale bolii sa fie observate. Acest lucru se poate intampla atunci cand serviciile de sanatate publica fac cunoscute publicului larg informatii utile despre aceasta afectiune. Trebuie neaparat subliniata gravitatea acestei boli si felul in care ea afecteaza intreg organismul.
Autor: Silviu Petre
( Material preluat de pe site-ul oficial al Agentiei Nationale Antidrog )
www.ana.gov.ro
Cel mai bine "merge" alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 in Germania si are o istorie multimilenara. Denumirea de "alcool" provine din limba araba si inseamna "cel mai nobil". Efectele sale nu sunt insa tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenti in Republica Federala Germania, 40.000 de morti anual, din care aproape 1.500 decedati in traficul rutier. Bauturile alcoolice sunt considerate "mijloace ce ofera placere" (germ. Genussmittel): Fiecare cetatean german bea anual cel putin 13 litri de alcool pur. Fiecare! Pentru ca statistica include si copiii si persoanele adulte care nu consuma alcool. Daunele materiale provocate anual se ridica la 30 de miliarde de marci germane. Asta, fara a atribui valoare in bani vietilor omenesti pierdute.
Reprezentanti din clasa alcoolilor:
Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul de etil. Toate aceste substante sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea chimica pentru alcool (corect: Etanolul, sau alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli). Berea are un continut alcoolic de doua pana la patru procente. Vinul contine de regula opt pana la zece, vinurile rosii "grele" (de ex. soiul Burgunder) douasprezece pana la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adauga alcool, astfel incat ajung la un continut de 18 - 20%. Whisky-ul, romul, ginul si coniacul au, de regula, un continut de etanol (alcool etilic) de 35 - 45 procente.
Actiune:
Alcoolul actioneaza predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe cum ar fi constienta si emotiile, si mai putin pe functiile inferioare, vegetative. Cat de tare este si cat de mult tine acest efect, depinde de concentratia de alcool din organism, ce se determina din sange (alcoolemia) si se masoara in grame de alcool la litrul de sange. Cele mai multe decese survenite in urma unei intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre 1,8 si 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt cuprinse intre 5,0 si 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezinta aceste valori decedeaza.
Unele simptome ale intoxicatiei alcoolice acute seamana mult cu cele din intoxicatia cu opiacee. Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihileaza efectele morfinei si heroinei, poate fi eficienta si in cazul intoxicatiei cu alcool. De regula, nu este insa necesar tratamentul medicamentos; de cele mai multe ori fiind suficienta spalatura gastrica urmata de perfuzii. Organismul metabolizeaza in fiecare ora o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca si la metabolizarea altor alimente, se elibereaza o anumita cantitate de energie. Un pahar de tuica are valoarea nutritiva a unui ou. Astfel, la consumatorul (potatorul) cronic apare, mai devreme sau mai tarziu, o stare de avitaminoza, deoarece alcoolicii isi asigura mare parte din aportul nutritiv sub forma de alcool, care nu contine vitamine, dar pentru a carui metabolizare sunt necesare respectivele vitamine.
Mahmureala
Consecintele unei nopti lungi de petrecere sunt cu siguranta cunoscute de toata lumea: o mahmureala puternica. Aceasta se caracterizeaza prin senzatia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensa, nervozitate si iritabilitate crescuta, sensibilitate la stimuli externi, oboseala precoce in cazul efortului fizic, precum si transpiratia profuza si o stare generala de epuizare, ca dupa o raceala zdravana.
Efecte:
Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza - ca in cazul altor substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid de azot, N2O - n. tr.) - dupa un stadiu initial de iritatie/excitatie. Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai degraba negativ - prin disparitia inhibitiilor - decat pozitiv. Forta musculara grosiera creste dupa ingestia de alcool in cantitati mici, fiind redusa senzatia de oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp, performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi conducerea unui autovehicol, este vizibil afectata, chiar la ingestia de cantitati reduse.
Se reduce nu doar performanta generala, ci si capacitatea de a aprecia propria performanta.
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecintele tipice ale consumului de alcool. Cantitati mici pot deja slabi controlul, scad inhibitia, iar "supra-eul", asa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa. Dezinhibarea insa este rareori completa. Din fericire, concentratiile de alcool care produc dezinhibarea totala si care ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, produc un efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu mai este in stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii de spirit si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare, asociata cu sugestia sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul creste si el sugestibilitatea individului. Pentru ca reduce autocritica, consumatorul se vede satisfacut in asteptarile sale: daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli, daca asteapta ca alcoolul sa-l linisteasca, el se va calma. La persoana aflata in stare de ebrietate, se evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si sugestibilitatea crescuta: poate face galagie vesela intr-un moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si sa-si planga viata nereusita. In acest sens, alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar inlatura mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza oscilatiile vietii psihice. Intai dispar inhibitiile; apoi lipseste capacitatea de a efectua munca de precizie, intelectuala sau fizica; in final, este influentata si activitatea musculara grosiera, si constienta individului este tot mai tulburata. In doze foarte mari, alcoolul determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de somnul normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari, alcoolul devine o toxina cu efect letal. Decesul intervine prin tulburari ale sistemului nervos central: Centrul respirator al creierului este paralizat, inima si circulatia sanguina se prabusesc. Un efect evident al alcoolului se observa la nivelul vaselor sanguine care se dilata. Concomitent, se produce o contractie a vaselor din interiorul organismului, pentru a pastra constanta tensiunea arteriala. Pentru ca sangele se raceste mai repede la suprafata corpului, alcoolul accelereaza pierderea de caldura. In acelasi timp, el paralizeaza centrul termogenezei in creier care regleaza temperatura corpului. Multi alcoolici au inghetat in aer liber, devenind victime ale acestui mecanism complex.
Alcoolismul:
Fazele alcoolismului, dupa Jellinek:
1. Faza prealcoolica: obiceiul de a se relaxa cu bautura, cu tendinta de a creste cantitatea ingerata;
2. Faza prodromala: consumul, in secret, de alcool, gandire orientetata mereu spre consum, aparitia sentimentelor de vinovatie, "rupturi ale filmului";
3. Consumul prin constrangere: pierderea controlului! Deraierea totala in relatiile sociale, accese de furie, gelozie, mila fata de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantitati suficiente, bautul de dimineata;
4. Faza cronica: decaderea personalitatii, tulburari cognitive. Individul bea impreuna cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea tolerantei la alcool, tremuraturi, stari de anxietate, stari de colaps.
Consecinte fizice/biologice:
" gastrita, ulcer gastric, tulburari de absorbtie a vitaminei B12
" ficat de staza (ficat gras), ciroza hepatica cu varice esofagiene
" impotenta, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)
" leziuni cerebrale toxice (modificari de caracter, scaderea performantelor intelectuale)
Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Betia patologica
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, in unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil in urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestari este limitata in timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat in expertizele medico-legale.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava in care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. In trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani multumita unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind intre ele, precum si voci comentatoare care judeca persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste in relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si in atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu in ultimul rand, frica de a-si pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata in pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj:
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
